Joi, 10 iunie 2010, începând cu ora 13.00 a avut loc inaugurarea oficială a complexului statuar “Grădina Valorilor Românești”, amplasat în incinta Parcului Copilului din sectorul 4, București.
Panglica inaugurală a fost tăiată de către Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone și președintele fondator al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, prof. univ. dr. Dan Voiculescu, inițiatorii proiectului.
Marile personalități ale trecutului evocate în complexul statuar au primit cinstirea unor personalități semnificative ale culturii romanesti contemporane: prof. dr. Ionel Haiduc presedintele Academiei Romane, prof. univ. Eugen Simion fost presedinte al Academiei Române, vicepresedintele Academiei Marius Sala, scriitorii Augustin Buzura, Traian T. Coșovei, N. Iliescu, Stefania Coșovei.
Prezența unor personalități ale vieții publice dintre care îi menționăm pe Mircea Ciumara, Maria Grapini, Andrei Chiliman la acest eveniment a subliniat importanța acestui proiect pentru comunitate.
“De peste 60 de ani România uită. 40 de ani a uitat pentru că uitarea era cea mai eficientă formă de a rezista unei realităţi opresive, care impunea valori false. În ultimii 20 de ani, România uită din indolență. A venit însă momentul de a învăța să ne reamintim. Și să ne respectăm valorile.” a spus președintele fondator al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României în cuvântul său din cadrul ceremoniei de deschidere.
În discursurile care au urmat fie că a fost vorba de apelul la redescoperirea culturii lansat de maestrul Augustin Buzura, fie că a fost vorba de emoționantele rememorări ale lui Tudor Arghezi, de către doamna Mitzura Arghezi sau a lui Cornelui Coposu de către domnul Mircea Ciumara, ori a lui Marin Preda de către Alexandru Preda, toți cei prezenți au salutat împlinirea acestui ambițios proiect.
Un moment deosebit a fost acela în care cuvântul profesorului Eugen Simion, fostul președinte al Academiei Române, a fost urmat de către cel al profesorului dr. Ionel Haiduc președinte al Academiei Române.
Vedetele trustului Intact au onorat și ele cu prezența acest eveniment.
Actorul Eusebiu Stefănescu a fost un admirabil amfitrion al acestei ceremonii, reușind să emoționeze asistența prin felul în care a dăruit câteva versuri.
Toți cei prezenți au primit câte un exemplar din volumul Grădina Valorilor Românești în care profesorul Dan Voiculescu face o succintă prezentare a fiecăreia dintre personalitățile.
Bucureşti, 10 iunie 2010
GALERIE FOTO
[...] pe 10 iunie 2010, am avut bucuria de a inaugura acest GRĂDINA VALORILOR ROMÂNEȘTI. (vezi comunicatul de presa si fotografii de la [...]
[...] Copiii Clubului de Excelenţă Dan Voiculescu vor comemora 121 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, lângă bustul acestuia situat în Gradina Valorilor Româneşti. [...]
Este minunat cand vezi cum incep sa fie apreciate valorile ade varate ale Romaniei. Mai sunt multe de facut: ROMANI-UITATI Dora d’Istria
Considerata una dintre cele mai mari genii literare ce a produs Romania (Cezar Billiac-Tribuna Carpatilor – 1873), Elena Ghica a scris sub pseudonimul “Dora d’ Istria.”
La varsta de 10 ani stia 9 limbi (latina, franceza, germana, engleza, italiana, greaca veche si moderna, rusa, romana). La 14 ani a tradus „Iliada” lui Homer din greaca in versuri germane. Canta, picta, inota, calarea. Lua parte la partiede de vanatoare.
Era fiica marelui ban Mihalache Ghica si a Catincai Faca-o familie de intelectuali rafinati inrudita cu domnitorii acelui timp din Tarile Romane.
Lipsita de drepturi civile, ca toate femeile pana dupa primul razboi mondial, s-a impus prin spirit, cultura, manuirea condeiului, talent oratoric, curaj.
Opera Dorei d’Istria este vasta si variata. A scris in limbi straine de larga circulatie, facand cunoscuta Romania pe toate continentele.
Calatoreste mult, face studii, publica, scrie. Dispunind de o conditie fizica exceptionala, escaladeaza varful Moench (altitudine 4107 m) din Alpii elvetieni (premiera feminina) si pune acolo steagul tricolor cu numele brodat al Tarii Romanesti.
Traducator in italiana, B. Cecchetti a intocmit o bibliografie a scriitoarei sistematizandu-i opera in noua sectiuni: 1. istorie literara. 2. probleme religioase 3. probleme sociale 4. economie politica si agricultura 5. probleme artistice 6. politica 7. istoria 8. poeziile 9. viata orientala.
A colaborat la numeroase ziare si reviste prin articole si studii.
In 1867 a devenit “Cetatean de Onoare” al Atenei.
A fost membra mai multor Academii, societati savante, institute, asociatii, din Grecia, Italia, Turcia, Franta, Austria, Argentina.
In 1863 a publicat volumul “Calatorii in Rumelia si Moreea”, dedicat memoriei lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei, care a fost ucis miseleste de turci in 1777, pentru ca s-a opus rapirii Bucovinei.
In tara au aparut doar 3 vol. scrise de Dora d’Istria, si traduse de Grigore G. Peretz (1876,1877) Razboiul a intrerupt publicarea intregii opere a scriitoarei.
Pentru “distinsele sale merite literare” Principile Carol, i-a acordat medalia “BENEMERENTI DE AUR cl.I” (Monitorul Oficial 4/16 mai 1876)
Pentru a scrie despre toata viata ei si despre toata opera, ar trebui multe pagini. Viata ei ar putea oricand fi, subiect de roman sau/si film.
In 1849 s-a casatorit cu un print rus.
Stabilita la Florenta a cunoscut multe personalitati ilustre. (Garibaldi, Imparatul Braziliei, Don Predo alII-lea d’Alcantara, suveranul cel mai luminat din acele timpuri, Jules Michelet, etc.)
Elena Ghica a lasat prin testament, intreaga ei avere din tara, Primariei Capitalei. (nicio strada din Bucuresti nu-i poarta numele.)
In zilele noastre, din cand in cand, cate o publicatie, mai ales in zile de comemorare sau aniversare, apare cate un articol. Ba, un club, sau mai multe i-au luat numele. Dar nimeni nu s-a angajat sa-i faca cunoscuta opera in Romania. In istoria literaturii romane a lui N. Iorga, este amintita in cateva randuri. In cea a lui Calinescu ii apare doar portretul. In cea „critica” a lui Manolescu, inteleg ca nu mai apare de loc.(???) (Nici traducatorul ei, Grigore G. Peretz.)
Pe placa de marmura de pe urna ce-i pastreaza cenusa, in cimitirul Trespiano, sta scris, in italiana: ”Principesa Elena Koltzoff Massalski Ghica (1828-1888) albaneza de origine, romanca prin
nastere/florentina prin adoptiune/s-a innobilat si glorificat prin propriile-i merite./ Pentru virtutile ei alese de suflet si talent/ sub numele european de Dora d’Istria/ in memoria celor 30 de ani (!) de sedere in aceasta casa (!) unde s-a stins./ Primaria a depus cu recunostinta aceasta piatra funerara”.
Cand si cine ii va „aduce” opera la cunostinta romanilor? Cine daca nu Ministerul Culturii, are aceasta obligatie? Sa nu uitam ca Romania a fos si este cunoscuta, mai ales, prin cultura, datorata acestor personalitati.
Multe date le-am gasit in ziare, carti, si pe net. Nu am niciun merit.
„Alaturi de Ann de Noailles, Marta Bibescu si Helene Vacaresco, Dora d’Istria formeaza salba de printese romane care au fermecat Europa prin cultura, rafinamentul si spiritul lor creator.” (Georgeta Penelea Filitti.) S.R.
FDVDR: Multumim pentru comentariu si propunere. Pe cat posibil, vom incerca sa tinem cont de toate sugestiile primite pentru ca Romania are intr-adevar nevoie sa-si aduca aminte de valorile sale reale.